Stau la blog ca tot romanul intr-un suflet cu doua camere, partial decomandat

2008-03-24 13:27

m-am mutat!
     media: 5.00 din 2 voturi

după un studiu de vreo două trei zile în care am căutat o platformă care să mă mulţumească pe deplin, iată că n-am găsit, dar cu această ocazie am luat decizia să mă mut la oamenii ăştia de pe blogger.com. după ce s-a născut pe yahoo 360, a copilărit pe ablog.ro, acum blogul meu a ajuns la pubertate. i-au dat primii pătrunjei de mustaţă, i s-a îngroşat vocea, umblă după femei, are perioade de dereglări hormonale, deci era absolut firesc şi total inevitabil să-şi dorească să mai circule aşa... din floare-n floare. motiv pentru care acum a ajuns aici. în speranţa că se va maturiza în cele din urmă, îşi va lua bacul şi va intra la facultate undeva, la drept ori la medicină, desigur, sper să devină cât mai stabil, să-şi găsească şi el o relaţie de durată şi să se potolească naibii! eu nu pot decât să-i urez succese şi cititori mulţi şi fideli!
iar acum dacă tot l-am felicitat şi l-am urat, oare dă de băut?

de acum înainte mă găsiţi aici

iar dacă aveţi şi pretenţia să ţineţi minte link-ul atunci iaca reţineţi treaba asta:

http://heghes.blogspot.com

2008-03-22 17:30

probleme pe scara blogului
     media: 5.00 din 1 vot

când mi-am făcut prima dată blog pe yahoo 360 nu prea ştiam eu ce e acela blog, cu ce garnituri şi salate se serveşte şi alte amănunte, dar l-am folosit aşa cred că mai bine de un an. după care am simţit că "tehnologia" blogurilor mi-a luat-o prea mult înainte şi ar fi cazul să recuperez, aşa că m-am decis să mă mut aici. sincer... nici nu mai ştiu exact cum m-am decis asupra ablogului... cred ca le-am luat în ordine alfabetică, iar ablog.ro a fost primul din catalog. mnoah... ce să zic, a fost şi este ok... că m-am obişnuit cu el. dar face figuri câteodată. adică am păţit de vreo câteva ori să mi se schimbe din senin parola de la contul de administrare , aşa din senin, fără nici un motiv. buuun... mi-am bagat mailu şi am apăsat butonul care îmi trimitea parola pe, şi anume, mail, iar în 10 zecunde problema era rezolvată. joi s-a întâmplat dinnou acelaşi lucru, dar n-a mai funcţionat butonelul... adică îmi zicea că mi-a trimis, iar pe mail nu intra nimic. ceea ce înseamnă înşelătorie băi ablogule care eşti tu ablog şi care m-ai minţit. până la urmă am scris un mail administratorului, care a dat de capăt poveştii. acuma... că parola aia înseamnă fix nimic pentru oamenii de la ablog... parcă aşa tare nu mă doare capul, că doar dacă o folosesc în vre-un scop anume... se vede imediat pe site, iar mie nu mi-e greu să urlu şi să spun la toată lumea că ablog m-a tras în piept. da totuşi, să trebuiască să trimit mail la administrator şi să aştept o zi doar ca să dau aprobare la un coment, ori să bag o postare... deja e cam mult. deeeeci, dragă măi ablogule, data viitoare când te mai joci cu nervii mei să ştii că e foarte probabil că ajungem la divorţ. ceea ce eu nu prea vreau, că-s dinăla care o dată ce şi-o făcut un blog îi e tare lene să se apuce să o ia de la capăt la alt stăpân. da dacă insişti... io ce să fac?

2008-03-20 18:18

cum să urinezi contra naturii
     media: 4.00 din 1 vot

astăzi la tîrgu-mureş a fost o vreme superbă, care a acoperit aproape toate fenomenele de pe parcursul unui an. dimineaţa a fost una de toamnă târzie, mohorâtă pe alocuri, friguroasă şi gri. mai spre amiază s-a înnorat şi mai tare, iar toamna era regină peste oraş. după care, pe la ora două a început să ningă puternic... dar a nins băi nene, de zici că era început de decembrie. după vreo 20 de minute, în timp ce încă ningea, a ieşit soarele. faaaain, minunat, cu tendinţe de grozav. s-a oprit şi ninsoarea şi puteai să bagi mânan-n foc că e cea mai curată primăvară. acum e soare, puţin cam frig... dar binişor.

noah ia ghiciţi acum ce a făcut astăzi salubriserv... păi cum ce? a udat drumurile, normal... probabil prima dată a vrut să spele praful (lucru care nu prea iese prin simpla udare a străzilor), a doua oară a vrut să spele ninsoarea... care nu prea văd cum poate fi spălată, iar a treia oară să spele ploaia. nu mă întrebaţi care e logica, ci mai bine sunaţi la salubriserv.

2008-03-20 00:24

oleacă misogin
     media: 5.00 din 4 voturi

tot nu mă las până nu dau cu cărtărescu de pământ, cu tot cu a lui carte în care ne explică nouă, încrengăturii bărbaţilor, de ce iubim femeile. păi şi dacă eu vreau să explic de ce ar fi trebuit interzise femeile prin lege ?

păi deaia că ne fac nervul mic, iar după ce reuşesc dansează pe călcâiele pe el. pentru că le doare capul mai mult decât pe cel mai năpăstuit de durerile de cap dintre bărbaţi. pentru că au mania cu pantofii, hăinuţele, blănuţele, poşetuţele etc. toate având o singură finalitate comună: falimentul. pentru că îţi pun întrebări capcană de genul "m-am îngrăşat?" sau "îmi stă bine în rochia asta?". pentru că nici un bărbat întreg la minte nu le poate înţelege, ceea ce nu e de mirare, întrucât nici ele nu se înţeleg unele pe altele, ceea ce duce uneori la bătăi cu tras de păr. pentru că se uită la bărbaţi pe stradă doar cu coada ochiului, fără să aibă tupeu să mişte măcar un milimetru căpăţânile dacă tot le place exemplarul masculin cu pricina. pentru că ele au 1 şi 8 martie, pe care noi nu le avem. pentru că nu le putem interzice prin lege, deşi avem majoritate confortabilă în parlament, guvern, consilii judeţene, locale, preşedinţie... pentru că le iubim bă, deaia!

2008-03-17 21:09

analiza obsesiei
     media: 3.75 din 4 voturi

dragi elevi, la lecţia de astăzi vom analiza o obsesie. cum vine asta? păi staţi aşa că abia am început... răbdare şi ajungem şi la subiect. până una alta să ne înţelegem ce e cu obsesiile acestea. e vorba de obsesii muzicale, care vin, dau toată muzica din playlist afară şi rămân cel puţin câteva zile, după care se duc în treaba lor. acum e la rând pasărea colibri cu a lor lăptărie a lui enache, pe care dacă n-aţi ascultat-o din postarea trecută vă mai invit o dată să o ascultaţi dând un click aici ni.
buuun... să trecem la subiect:

Iti amintesti, se inserase,
Umblam pe starzi intortocheate,
Mergeam firesc pana la urma
La Laptaria lui Enache .

deci un tip uşor trecut de jumătatea vieţii îşi aminteşte ce meseriaş era el când umbla cu blugi rupţi, cu plete, seara, la birt să se îmbete ca porcu... pardon, ca un om romantic ce era el romantic când era el tânăr. mai departe...

Iubito, hai, prin poarta noptii,
Sa trecem si-o sa-mi dai dreptate,
Sa stam macar un ceas sau doua,
La Laptaria lui Enache.

aici deja îşi aduce aminte că era cu femeia lui, o dă în romantisme siropoase gen "poarta nopţii", dar după câteva dulcegării de genul acesta îşi revine, îşi aduce aminte de rostul şi de locul său în această lume, aşa că dă fuga dinnou la birt.

Habar nu am, habar nu ai,
Ca timpul trece, se prea poate,
Pana la ziua sa ramanem,
Deci iarasi suntem pusi pe fapte.

constată că dacă bei timpul zboară ca naiba. nu-şi mai dă seama dacă e vorba despre orele de la birt, ori despre anii petrecuţi alături de femeia pe care, a dracului să fie, dar tot o iubeşte bă! normal... ajung la partea cu făcutul dragostei: "iarăşi suntem puşi pe fapte"

Iti mai spuneam din cand in cand,
C-o sa ma pierd cu tine-n noapte,
Dar tot ne-oprim sa bem o bere,
La Laptaria lui Enache.

îşi aduce aminte ce povesteau ei în timp ce făceau dragoste, după care-şi aminteşte de eterna şi fascinanta bere din lăptărie.

Erai usor infiorata,
E-adevarat, trecuse anu',
O, Doamne, cat de mult doreai
Sa cante Johny Raducanu.

aici deja femeia lui contabilizează tot mai mulţi ani, ceea ce înseamnă că îmbătrâneşte, ceea ce nu e prea bine. tot aici îşi aduce aminte că-n tinereţe le plăcea johny raducanu.

Habar nu am, habar nu ai,
Ca timpul trece, se prea poate,
Pana la ziua sa ramanem,
Deci iarasi suntem pusi pe fapte.

idem treaba cu dragostea.

Habar nu am, habar nu ai,
Ca timpul trece, se prea poate,
Pana la ziua sa ramanem,
Deci iarasi suntem pusi pe fapte.

idem

La umbra ochilor tai mari,
Sa stau s-ascult e-o sarbatoare,
Am reusit s-avem un loc
Si asta este o mirare.

asta e partea care-mi place cel mai mult, când în sfârşit îmbătrâneşte şi el destul încât să se maturizeze (coacă la minte), motiv pentru care reuşeşte şi el să fie un romantic desăvârşit. treaba cu "la umbra ochilor tăi mari să stau s-ascult e-o sărbătoare" e de mare fineţe.

Si fiindca te doresc prea mult
Si casa mea nu-i prea departe,
Te iau de mana si te duc
Din Laptaria lui Enache.

partea proastă e că, bătrân fiind, uită pentru câteva minute de sfânta bere din lăptărie şi decide să-şi ducă femeia acasă. nu are rost să vă explic de ce.

Laptaria lui Enache,
Laptaria lui Enache.
Laptaria lui Enache,
Laptaria lui Enache...

şi-a revenit. e un bărbat adevărat. complet.
bineînţeles asta a fost o interpretare de tip fast-food, ceea ce nu reprezintă neaparat gândurile celui care a scris versurile. e un fel de aducere aminte a modului în care tovarăşii & tovarăşele, mai târziu domni şi doamne, profesori şi profesoare de română încercau să ne bage interpretări de poezii de-a gata pe gât în jos, ca nu care cumva, doamne fereşte, să învăţăm să gândim cu capul nostru. până la lecţia viitoare vă rog să învăţaţi asta pe de rost, că dăm extemporal şi vă ia tovarăşa mama lui dracul dacă nu-mi ştiţi asta ca pe apă!

2008-03-17 00:29

despre paritatea fericirii la bursa de capital
     media: 5.00 din 3 voturi

stau şi mă minunez cum am dat dinnou lovitura cu titlul acesta de crestat vene. bun... ideea din această ediţie pleacă de la meet joe black . da... ştiu, nu e tocmai un film nou dacă ne gândim că premiera a avut loc în 1998, dar eu l-am văzut abia săptămâna trecută. aş exagera puţin dacă v-aş spune că de atunci şi până la momentul acesta la care vă scriu mă chinuie faza la care vreau să mă opres... dar până la urmă nu e cine ştie ce minciună, iar faza e absolut superbă. adică nea anthony hopkins explică la un moment dat ce e aia fericire, spunând că el a fost fericit în ziua în care s-a trezit şi se gândea în mintea lui că nu mai vrea nimic în plus. iar asta se întâmpla după moartea soţiei sale, când relaţia cu una din ficele lui nu era tocmai genială, iar la slujbă tocmai pierduse controlul unei mari companii.

în duminica asta mi-am făcut timp eu, şi-a făcut timp şi ea, şi iaca ne-am întâlnit după luni bune de zile în care nu ne-am văzut deloc. eu şi cu o foarte bună amică de-a mea. şi am vorbit cum vorbeam pe vremuri. poveşti lungi şi uşori siropoase despre fericire, despre sensul vieţii, despre slujbe, despre bani şi dinnou despre fericire. despre planuri de reeditare a unor chefuri pe care cu siguranţă nici eu şi nici ea nu le vom uita. şi vrea să-şi ia maşină, e greu cu noul loc de muncă, ce facem cu fericirea asta? ... ia uite că a dat negrul ăla de la steaua gol... nu, pe bune, acum în timp ce scriu a dat ăla gol. ştiţi voi... genul ăla de discuţii în care zbori de la o idee la alta pe nesimţite.

înainte de asta am fost părtaş la o altă discuţie despre fericirea sentimentală, însă fără a fi actor direct implicat... băi ai 30 de ani azi mâine şi tu umbli aiurea şi nu eşti în stare să-ţi găseşti o femeie, cam asta era mesajul pe care o doamnă respectabilă încerca să-l bage pe gâtul celui care nu avea încotro, întocmai ca un condamnat în faţa ghilotinei, trebuind să înghită. mai mult în sec.

claie peste grămadă mai iese de la naftalină şi piesa asta. a dracu de faină... n-am ce zice, dar care mai aruncă o găleată de melancolie peste tot amalgamul deja format în mine. mă şi opresc aici să dau replay la piesă şi să vă doresc o săptămână faină, dacă se poate nu foarte melancolică!

2008-03-14 18:39

golăneală filimonească
     media: 5.00 din 1 vot

domnul brişcaru, cornel brişcaru pentru necunoscători, a fost membru psd. şi cred că e şi acum. tot el este şi preşedinte la un ong. la apdo lider. el e şi un excelent comunicator. e şi tânăr şi pe deasupra şi bătăios. numai bun de pus candidat la alegeri pentru primărie. dezavantajul mare pentru cine se ia la trântă cu el e acela că mai ştie şi niţică legislaţie, cu care nu se fereşte să te lovească în moalele capului. asta n-ar fi bine pentru domnul primar florea, care oricât de bun de gură ar fi, într-o confruntare directă cu domnul brişcaru tot şi-ar lua-o. deci... nu e bine, asta am stabilit. cum domnul brişcaru a ajuns să fie candidatul psd pentru primărie, fără prea mari şanse să câştige bătălia, în tabăra pd-l, care-l susţine pe florea, s-a înnorat puţin. unul din cei mai servili şi degrabă săritori pentru şefu' dorin e domnul vasile filimon de la administraţia pieţelor. care s-a oferit, fără să spună nimănui, să-i închidă lui brişcaru sediul de la apdo lider. ceea ce a şi făcut, punând lacăt peste şandramau apdo lider închiriată de la primărie. ceea ce nu e tocmai legal, ceea ce domnul brişcaru ştie, el ştiind de asemenea şi cum să urle în târg în aşa fel încât toată lumea să afle. realizând toata acestea şi domnii de la pd-l, l-au pus pe filimon să facă un "la loc comanda!" în aceeaşi zi în care s-a aflat în treabă. adică azi. că de nu... ieşea domnul brişcaru în conferinţă de presă şi dădea cu florea, cu tot cu al lui filimon, de pământ de le şifona niţel cămăşile cu care-şi îmbracă a lor imagine. ceea ce n-ar fi fost, nu-i aşa, bine. numai atât pe azi. până la următoarea ediţie a emisiunii "să ne dăm cu stângu-n dreptu' în plină campanie" eu vă doresc numai, şi anume, bine!

    pagina următoare >>


 
Termeni si Conditii de Utilizare