Stau la blog ca tot romanul intr-un suflet cu doua camere, partial decomandat

2008-03-12 19:42

distracţie politică
     media: 3.00 din 2 voturi

ieri v-am dat link-ul spre articolul din dilema veche despre presă. tot ieri am ajuns acasă şi m-am pus după 10 la televizor. şi cum la slave izaure, marimare şi anatomii de-ale lui grey (gata gata... nu vă enervaţi că mă iau de serialele voastre) nu mă uit, am dat pe domnul gâdea & company la antena 3 să văd dacă nu s-au plictisit să dea în băsescu. suprinzător... sau mai degrabă nu, chiar nu se plictisiseră, aşa că biciuiau cu spor la dom preşedinte, făcând o comparaţie între taxa de primă înmatriculare a domnului tăriceanu şi renumita taxă băsescu din 1997, când actualul preşedinte era ministru al transporturilor. si dăi si combate cu maistrul....ăăăsta... maestrul cristoiu si ardel pe băsescu, mama lui de hoţ care este el ca tăriceanu.

buuuun. ia să dau eu pe realitatea, zic, să văd dacă nu cumva s-au plictisit turcescu & company să-l biciuiască pe maestrul tăricean cu minunata lui taxă cu tot. altă surpriză de proporţii: nu, nu se plictisiseră. aflaţi în plin focul creaţiei, turcescu şi vreo trei invitaţi combăteau cu spor cum că guvernul ne fură şi cum să ne ferim de el şi unde să umblăm ca să ne recuperăm banii şi alte cele.

după toata distracţia asta am zis că trebuie să-mi cumpăr televizor dinăla mai inteligent ca al meu, care afişează două canale deodată. astfel, cele două televiziuni, afişate concomitent la mine pe televizor vor fi total imparţiale. îl vor trata în mod absolut similar, atât pe preşedinte, cât şi pe primul-ministru. dar numai dacă vor fi afişate deodată. până atunci vă invit să priviţi bine şi să cugetaţi şi mai bine. sara bună!

2008-03-12 11:35

ne jucăm
     media: 5.00 din 1 vot

am primit o leapsă de la denisuca, potrivit căreia trebuie să vă trimit în şapte locuri reprezentative pentru judeţul mureş. păi... să le luăm pe rând: combinatul chimic azomureş, combinatul bicapa de la tîrnăveni, termocentrala de la iernut, groapa de gunoi de la cristeşti, fabrica de bere dezafectată de la reghin, neaparat de văzut şina de cale ferată din sighişoara (plină de tradiţionalele gunoaie de juma de metru stratul), iar către final cartierul valea rece din tîrgu-mureş.

acuma dacă e să o luăm pe bune, atunci în primul rând vreau să invit toţi cititorii mureşeni să vină cu propia variantă pe care să o treacă la commenturi, pornind de la lista mea: castelul de vânătoare de la lăpuşna, castelul de la iernut, rezervaţia de bujori de la zau de câmpie, absolut obligatoriu de văzut cetatea sighişoara, biblioteca teleki cu căţi extrem de rare din tîrgu-mureş, defileul mureşului unde ar fi păcat să nu vă abateţi până sus pe scaunul domnului şi un concert de muzică simfonică în palatul culturii din tîrgu-mureş (da iute până nu se apucă de restaurat vitraliile).
deci... dragi citirori mureşeni, prestaţi şi voi de data asta, ca să o convingem pe denisuca că mureşul e dat dracu de fain.

2008-03-11 19:00

curs practic de băgat picioare în meseria de jurnalist
     media: 0.00 din 0 voturi

cursul se găseşte în dilema veche şi nu e prezentat ca un curs, ci puţin pe cealaltă parte. dar nu vă mai ţin eu aiurea de poveşti, ci vă invit să daţi o fugă aici.

p.s. mulţumim pe această cale lui nea gogu' ttm-istu pentru link.

2008-03-11 11:01

o idee naivo-idioată... la prima vedere
     media: 0.00 din 0 voturi

aseară am fost invitat ceva ceva sindrofie dansantă, figurantă şi unsă în alcool, la o berărie din frumosul oraş. iar dacă tot a fost pe bază de alcool, normal că toată lumea s-a întins la discuţii. eu m-am conversat cu o colegă de breaslă, că de fapt aici voiam să ajung, colegă ce s-a oferit la un moment dat ca, dacă voi edita o carte din blogul aici de faţă, ea să fie editor şi tăte cele. bine, ideea ca blogul să devină carte am mai auzit-o, dar niciodată n-am luat-o în serios, nici chiar la momentul discuţiei de aseară. asta până am ajuns acasă...

iaca la ce mi-o zburat mintea preţ de vre-un ceas şi ceva aseară, înainte să adorm: în primul rând cartea ar urma să adune doar postările alese de mine. fiind alcătuită din postări... inevitabil ar fi o carte cu totul anormală. fiind anormală nu vor exista majuscue, întocmai cum procedez eu acum pe blog. iar asta ar fi cea mai mică nebunie. cartea ar urma să fie livrată într-o cutie care să copieze un pachet de ţigări. în loc de avertismentele anti-fumat, pe carte ar scrie "cititul dăunează grav sănătăţii mintale, obosind şi vederea". pe spate aş scrie aşa: "fiind că nu mi-am propus să mă îmbogăţesc din această carte vă rog pe toţi cei care aţi dat bani pe ea şi consideraţi că nu merită, să mă sunaţi la numarul de telefon 0724023740 pentru a vă returna banii". din cutie ar urma să iasă cartea propriu-zisă, care pe coperţi va avea numai ţigări desenate, plus nişte loc pentru titlu. cartea va fi publicată la "editura vura" ar avea un mic manual de folosire la început, în care aş explica.. de pildă, de ce scriu cu litere mici, ce m-a apucat să scot o carte, că totul e o tragicomedie şi orice asemănare cu persoane reale este pur voită şi alte cele. la lansare aş urma să chem pe toţi cititorii blogului, pe primar şi pe prefect ca să fie în acelaşi timp în acelaşi loc fără putinţa de a se certa, iar eu m-aş îmbrăca într-un costum cu mânecă scurtă, cu pantaloni scurţi, cămaşă scurtă şi cravată tăiată de la jumătate... că doar am de prezentat o carte anormală, ce naiba?

mnoah... şi cum toată distracţia asta costă bani aş veni tot în faţa dumneavoastră şi v-aş ruga ca, dacă sunteţi 100 la număr, fiecare să contribuie cu câte 100 de lei şi cred că fondurile adunate ar ajunge. dar cum nimeni nu aruncă bani aiurea pe geam, cum eu n-am timp de aşa ceva acum şi cum era păcat ca toate gândurile acestea cu cartea să nu apară nicăieri... totul a fost materializat şi reciclat aici în această postare. ziua bună!

2008-03-10 16:52

leac anti-luni
     media: 0.00 din 0 voturi

azi e o frumoasă zi de luni, zi prin excelenţă depresivo-maniaco-pierdută din toate punctele de vedere. la care se adaugă frigul de afară şi încăpăţânata asta de ploaie mocănească, formând astfel un background minunat pentru tăiat vene şi alte îndeletniciri din aceeaşi categorie. cum, nu-i aşa, eu sunt alături de cititorii mei şi la bine şi la rău, fix ca un politician mincinos şi ordinar, vin acum în faţa domniilor dumnivoastre cu soluţia perfectă de ieşire din criză, de această dată ca un vânzător ambulant care bate din uşă în uşă şi vrea, mai nou, să candideze la primărie, respectiv o piesă care (pe care bă! nu mai vorbi ca tăriceanu) am tot ascultat-o prin jazz, fără să o ştiu de fapt după nume, dar care am găsit-o pe blogul irinuţei, care la rândul ei ne trimitea pe trilulilu undeva.... cam aici, ca să o şi ascultăm. ceea ce vă invit să faceţi şi dumneavoastră. în speranţa că ziua de luni în cele din urmă se va şi termina, vă doresc numa, şi anume, bine!

2008-03-09 15:32

pesimism de duminică ploioasă
     media: 5.00 din 2 voturi

cea mai drăguţă chestie adusă de ziua de duminică este că poţi să circuli prin oraş într-un mod normal. motiv pentru care am ieşit azi la o tură cu maşina, desigur, cu un scop anume, nu ca draga mea amică şi vecină care se plimbă de dragul plimbatului. ajung la un semafor, unde era roşu şi-l văd pe un oarecare domn cutărescu angajat la primărie trecând pe trotuar. domnul cutărescu e un domn la vreo 30-35 de ani, elegant, plesnind de sănătate, încă fără burtă... mă rog, ideea e că ar putea avea trecere la multe femei. cu atât mai mult cu cât domnul cutărescu este un domn bine înfipt în realităţile zilelor noastre. drept urmare, nu trebuie să vă mire prezenţa lui vineri ori sâmbătă seara prin baruri, cluburi ori discoteci. şi-n plus, domnului cutărescu îi place distracţia la fel ca şi mie, deci nu se va sfii să danseze, doar pentru că, întâmplător, sunt şi eu prin preajmă. şi-apoi... ce e rău în a te distra, atâta timp cât nu deranjezi pe nimeni? din anumite puncte de vedere îl apreciez oarecum pe domnul cutărescu, întrucât, din câte am putut observa, are o stare materială bunicică. nu ştiu unde stă, dar atâta timp cât reuşeşte să se îmbrace mereu elegant, să conducă o maşină nu mai veche de cinci ani, să-şi permită ieşirile acestea de care pomeneam, mă gândesc în mintea mea că nu o duce tocmai rău.
ce mai tot o întindem... domnul cutărescu ar putea fi invidiat de multă lume.

azi, când l-am văzut la semafor, domnul cutărescu era trist. adică... nu pot spune exact ce o fi fost în sufletul omului, dar pe faţă nu i se citea altceva decât tristeţea. împingea atent şi grijuliu, dar printr-un gest oarecum rutinat, un copil de la spate, către propia maşină, în timp ce în spatele lui venea o cucoană trecută de 30 de ani, prea supraponderală pentru vârsta ei, îmbrăcată mai degrabă neglijent în comparaţie cu domnul cutărescu. s-au îmbarcat toţi în maşina de familişti, nu mai veche de cinci ani şi s-au dus, cel mai probabil, spre casă. iar aici preia conducerea imaginaţia mea. s-au dus deci, probabil, la casa lor, frumos aranjată, după tendinţele de acum cinci ani, când probabil tânărul cuplu s-a căsătorit. acum trăiesc fericiţi într-un apartament suficient de mare încât să poată adăposti cuplul cu tot cu copil, cu perdele frumos colorate la geam, cu o bucătărie utilată după cele mai noi standarde, dar cu holuri strâmte de blocuri comuniste. ceea ce pe ei nu-i deranjează, că doar sunt un tânăr cuplu fericit. fiecare are o slujbă relativ bine plătită, toată ziua merg la servici, după-amiaza se întorc, mai schimbă o vorbă, mai apare o problemă cu copilul, seara se culcă, iar dimineaţa o iau de la capăt. dar ei sunt fericiţi că se au unul pe celălalt şi se bucură că duc o viaţă decentă, ceva mai lipsită de griji. sunt tineri, au toată viaţa înainte şi... de ce nu s-ar bucura de ea?

singura problemă e că domnul cutărescu e numai unul. adică el e şi cel care se distrează vineri şi sâmbătă, dar şi familistul uşor sictirit de viaţă. el face parte din cuplul modern de om capitalist, ajuns să se realizeze. şade într-o casă decentă, are o maşină decentă, o slujbă decentă, o nevastă decentă, un copil decent, o viaţă socială decentă, totul într-un oraş relativ decent. minunat! grozav! fermecător! şi atunci de ce curgea tristeţea în şiroaie, printre picurii de ploaie pe chipul domnului cutărescu azi, când l-am văzut la semafor?

2008-03-08 16:12

la mulţi ani!
     media: 0.00 din 0 voturi

da măi brutelor, porcilor, măgarilor, insensibililor care esteţi voi bărbaţi, azi e 8 martie, cunoscută drept ziua suflării feminine din întreaga lume, deci inclusiv românia. se cuvine deci să prestăm un mic post siropos şi greţos pe alocuri (pentru unii), dar sincer băi! cum ar veni, exact ce simt io.
deci domnişoarelor şi doamnelor, pentru că ne faceţi viaţa amară, cât mai ales plăcută, pentru că sunteţi a dracului de frumoase şi ne luaţi minţile când ne credem cocoşii cocoşilor, pentru că aveţi sâni apetisanţi, funduri perfecte, siluete de sirene, picioare delicate, păr mătăsos... toate pe care nu le mai observăm când ne îndrăgostim de o singură privire şi pentru multe alte motive care nu-şi găsesc acum cuvinte în mintea mea, pentru toate acestea deci vă doresc ani mulţi şi cât mai fericiţi!

<< pagina anterioara     pagina următoare >>


 
Termeni si Conditii de Utilizare